Varză Chinezească

Actualizată în: 2 aug.


Varza chinezească este originară din estul Asiei, unde se cultivă pe suprafeţe mari în China şi în Japonia. În Europa, se cunoaşte în cultura din deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, în special în ţările din Vest: Anglia, Franţa, Italia. Se cultivă şi în America.

Apreciată tot mai mult în marile restaurante ale lumii, varza chinezească – bok choy sau pak choy, cum mai este cunoscută, este o cultură ce începe să prindă rădăcini și în România.

Este ușor de cultivat și se pretează atât pentru suprafețe mari, deci pentru comercializare, cât și pentru parcele de grădină, pentru autoconsum.


Varza chinezească este o plantă bienală, însă din punct de vedere tehnologic este anuală. Dacă se seamănă primăvara devreme, emite de timpuriu, înainte de a forma căpăţâni, tulpini florale, înfloreşte şi produce seminţe. Rădăcina este fibroasă şi se dezvoltă până la adâncimea de 25 cm în sol, ceea ce explică pretenţiile ridicate faţă de umiditatea solului. Forma şi mărimea frunzelor depind de poziţia pe plantă. Frunzele cotiledonate sunt reniforme. Primele frunze adevărate sunt eliptic alungite, au perişori de suprafaţă, cu peţiolul evident. Rozeta şi frunzele din căpăţână se formează ciclic pe tulpină. Forma, mărimea şi culoarea frunzelor depind de varietate şi de soi. Prin suprapunerea frunzelor se formează căpăţânile, care sunt mai puţin îndesate, de formă alungită. Tulpina florală este înaltă de 1-1,2 m. Florile sunt grupate în racem şi au culoarea gălbuie. Polenizarea este alogamă, entomofilă. Este o bună plantă meliferă. Înflorirea durează 25-30 de zile. Maturarea seminţelor are loc la 30-40 de zile după polenizare. Fructul este o silicvă cu 5-6 seminţe. Seminţele sunt de culoare maronie şi sunt mai mici ca la varza albă. Într-un gram intră 350-400 de seminţe. Facultatea germinativă este de 80-92% şi se păstrează 4-5 ani.

În funcţie de evoluţia sa, de forma căpăţânii şi de caracteristicile biologice, varza chinezească se clasifică în patru varietăţi: – varza chinezească care nu formează căpăţână. Este un tip mai vechi, rezistent la stresul mediului, boli şi insecte. Partea comestibilă este reprezentată de frunze. Calitatea acestora este destul de scăzută. Plantele se recoltează atunci când au 7-8 frunze; – varza chinezească care formează parţial căpăţână. Aceasta este laxă, cu vârful deschis. Este tolerantă la temperaturi coborâte şi fertilitate slabă a solului. Plantele se pot recolta în diferite faze şi mărimi; – varza chinezească care formează căpăţâni cu partea superioară deschisă. Are o bună toleranţă la temperaturi scăzute, dar nu se pretează la păstrare. Se cultivă vara devreme, pentru a asigura consumul la sfârşitul verii şi începutul toamnei. Perioada de vegetaţie este de 55-65 de zile, iar greutatea medie de 1-2 kilograme; – varza chinezească care formează căpăţână. Este biotipul cel mai evoluat. Frunzele care formează căpăţâna se acoperă bine unele pe altele. Căpăţâna este rotundă, îndesată, cu vârful închis, acoperită cu frunze rare. Perioada de vegetaţie este de 85-100 de zile, iar greutatea medie ajunge la 4-7 kilograme. Pe soluri fertile şi cu asigurarea apei, producţia poate ajunge la 120-140 t/ha în câmp, iar în cultura de toamnă calitatea este mai bună (Ren Huazhong).

Exigenţe ecologice Varza chinezească cultivată în toamnă se comportă ca o plantă tipic bienală. Procesul de creştere se imparte în două faze: vegetativă şi generativă.

Faza vegetativă – dacă se cultivă toamna, faza vegetativă cuprinde: faza de germinaţie, durează 5-6 zile la temperatura de 20-25 de grade Celsius; faza de răsad – durează 16-20 de zile la temperatura de 21-23 de grade Celsius; faza de rozetă; faza de formare a căpăţânii, durează 25-30 de zile, pentru soiurile timpurii şi 35-50 de zile pentru soiurile tardive la temperatura zilnică de 15-22 grade Celsius şi de noapte de 5-12 grade Celsius; faza de repaus, după formarea căpăţânii pe măsură ce temperatura coboară. Datorită rezistenţei apreciabile la frig (-6…-8 grade Celsius) se poate lăsa în câmp până toamna târziu.

Faza generativă – după formarea căpăţânii, în toamnă, mugurii vegetativi se transformă în muguri generativi şi încep să diferenţieze primordii florale. Deoarece temperatura devine din ce în ce mai coborâtă şi ziua din ce în ce mai scurtă, toamna târziu primordiile florale rămân în repaus. Plantele-mamă încep să vegeteze când temperatura ajunge de 5-10 grade Celsius în primăvara următoare. Mai întâi frunzele din căpăţână devin verzi şi rădăcinile încep să crească. Apoi se formează tulpina floriferă, florile şi seminţele. Temperatura optimă pentru creşterea generativă este de 18-20 de grade Celsius. Varza chinezească este sensibilă la climatul rece şi se poate vernaliza (parcurgerea stadiului de formare a căpăţânii la temperaturi scăzute, direct din inflorescenţă) foarte uşor. Răsadurile vernalizează dacă temperatura se menţine între 0 şi 10 grade Celsius timp de 10-30 de zile de la germinare. Temperatura scăzută influenţează procesele biochimice ale plantei, iar planta depăşeşte faza de formare a căpăţânii, trecând direct la faza de înflorire. Din această cauză formează seminţe în primul an şi se comportă ca plantă anuală. (Popescu V., Ren Huazhong) Varza chinezească este pretenţioasă la lumină în faza de răsad. Insuficienţa luminii determină alungirea răsadurilor. Este pretenţioasă la umiditatea solului şi la cea atmosferică. Se cultivă în condiţii de irigare. Cere un pH cuprins între 6,5 şi 7,5 şi solicită soluri fertile, cu structura bună, permeabile, bogate în humus. Pe solurile grele sau prea uşoare poate fi cultivată cu rezultate satisfăcătoare numai dacă se aplică gunoi de grajd bine descompus, în doze de 40 tone/hectar.



Tehnologia de cultivare Se poate face o cultură timpurie, dar majoritatea soiurilor şi hibrizilor studiaţi ani la rând s-au vernalizat şi s-au obţinut puţine căpăţâni bine formate.

Semănatul direct este la început de mai, cu condiţia să se ia anumite măsuri: solul să fie netasat, pregătit corespunzător, stăpânirea perfectă a irigaţiei, sămânţa de bună calitate, semănătoare de precizie.

La noi în ţară, sistemul nu se practică. Pentru cultura de primăvară, răsadurile se produc în sere-înmulţitor sau în răsadniţe calde. Semănatul are loc la sfârşitul lunii februarie. Se seamănă în lădiţe, în rânduri apropiate, la 3-4 cm. Se folosesc 300 de grame de seminţe pentru un hectar.

Răsărirea are loc după 6-8 zile. Repicatul se face în cuiburi nutritive de 5x5x5 cm, când plantele au două frunze adevărate, în jur de 10 martie. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire.

Plantarea se face în decada a II-a a lunii aprilie, la distanţă de 85 cm între rânduri şi 45 cm pe rând. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire: completarea golurilor, prăşit, irigat, fertilizare fazială, combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Recoltarea începe în prima decadă a lunii iunie. Procentul de vernalizare a fost cuprins între 10% şi 85,7%, iar producţiile de 5,44 t/ha până la 58,5 t/ha.

Datorită sistemului slab de rădăcini și producției de masă verde foarte mare într-un timp scurt, varza chineză trebuie cultivată în sol cu ​​densitate mare de humus, bogată în nutrienți și apă, bine drenată și bine drenată. Această varză crește bine în păduri de loess, aluviuni și soluri moderate, bine cultivate. Pe solurile ușoare este necesară irigarea și fertilizarea cu doze mari de gunoi de grajd. Solurile cu un pH de 6,5-7,5 sunt potrivite pentru cultivare.


CONȚINUTUL OPTIM (în mg / dm 3 SOL) DE COMPONENȚI NUTRIȚIUNI ÎN SOL PENTRU VARZA CHINEZEASCĂ

N

P

K

Mg

Ca

110-130

50-60

160-190

55-65

1000-1500

Tehnologii de fertilizare

Ținând cont de așteptările diverse ale fermierilor în domeniul nutriției culturilor, v-am pregătit trei propuneri complete de fertilizare foliară. Următoarele tehnologii au fost pregătite ca răspuns la aceste așteptări pentru a hrăni în mod optim culturile și sunt ilustrative. Dacă aveți întrebări cu privire la detaliile tehnologiei și ajustarea dozajului individual al produselor indicate, vă rugăm să contactați echipa noastră.



Îngrijirea Plantele se udă, se afînează, se plivesc regulat. Se alimentează cu uree (30 g/10 l de apă) sau soluție de bălegar (1:10). Pentru protecția împotriva dăunătorilor, parcela se presară cu cenușă (300 g), amestecată cu sare, 2 linguri de ardei iute măcinat și 1 lingură de muștar. Păstrarea Varza chinezească se colege cînd se formează 10-12 frunze. Pentru păstrare, legumele se recoltează pe timp posomorît și răcoros. Se aleg căpăținele compacte.


2 afișări

Postări recente

Afișează-le pe toate

Țelină