Orz


Cultivarea ,fertilizarea orzului. Cultivarea orzului nu presupune o tehnologie mult-diferită de cea pentru grâu. În Moldova, orzul este una dintre plantele de bază pentru rotația culturilor, fiind printre cele mai frecvent întâlnite culturi de toamnă. Respectarea pașilor tehnologici de cultivarea si fertilizarea a orzului este, însă foarte importantă, întrucât fără o recoltă de calitate, valorificarea orzului se face la prețuri mai mici – fabricile de bere, spre exemplu, caută orz calitativ, rămânând doar soluția folosirii orzului ca furaj dacă acesta nu are parametri buni. Orzul este folosit în alimentaţia omului sub forma de arpacaș, crupele obținute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor şi sosurilor, iar măcinate se folosesc în hrana sugarilor și la prepararea unor specialităţi.


Cultivarea orzului Boabele de orz reprezintă un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrăşat, cele producatoare de lapte şi animale tinere. Paiele de orz depăsesc valoarea nutritivă a celor de grâu, ovăz şi secara, fiind folosite ca un bun nutreţ fibros. Cerinţele faţă de climă şi sol sunt în general mai reduse decât la grâu dar aceste cerinţe sunt dependente de forma cultivată. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decât grâul, secara şi ovăzul. Orzul de primavară (furajer) având perioada de vegetatie scurtă, reuseste în climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea cerută în fabricarea berii se cultivă în zone mai răcoroase şi umede, unde conţinutul proteic în boabe este mai scăzut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamnă este mai sensibil la iernare decât grâul sau secara de toamnă rezistind până la -15 grade C., la nivelul nodului de înfrăţre dacă a parcurs procesul de călire. Având perioada de vegetaţie mai scurtă orzul evită seceta, maturizându-se înainte de secetele de vară, scăpând astfel mai uşor de şistăvire comparativ cu grâul. Faţă de sol orzul este mai pretenţios decât grâul având sistemul radicular cu capacitate mai redusă de absorbtie şi perioada de vegetaţie mai scurtă.

Recomandari de fertilizare a orzului: Toamna la semanat recomandam administrarea Ammofosului 12-52 100-150 kg/ha sau Diammofos NPK 10-26-26 100-150 KG/ha. Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 – 1/3), numai după premergătoare care sărăcesc solul (floarea-soarelui, porumb). Fertilizarea de bază cu azot se recomandă a fi făcută cu ¼ din doza sub formă amidică (uree) sau sub formă amoniacală (complexe) iar restul se aplică cu ocazia lucrărilor de intreţinere.

Factorii principali ai agrotehnicii orzului sunt: ​​-fertilizarea minerală, -timpul de însămânțare -densitatea și protecția plantelor împotriva buruienilor, bolilor și dăunătorilor. Mărimea și calitatea producției de cereale de orz este influențată decisiv de diferite fertilizări cu azot, fosfor și potasiu. Azotul este un element care influențează puternic creșterea randamentului de cereale și paie (până la o anumită limită) și creșterea conținutului de proteine ​​din bob. Doza de azot pentru orz maltrat nu poate fi la fel de mare ca în scopuri de nutreț și furaje, pentru a evita conținutul de proteine ​​excesiv de mare, ceea ce are un impact negativ asupra calității berii. Determinarea dozei optime este dificilă, deoarece depinde de determinarea exactă a abundenței solului cu această componentă. O fertilitate mai mare se poate aștepta pe solurile compacte (complex de grâu foarte bun sau bun), în poziția culturilor de rădăcini (în special a sfeclei). În astfel de condiții, doza optimă este de 25-30 kg N / ha. În standul post-grâu, este posibil să se recomande 35 kg N / ha pe complexele de grâu și 45 kg N / ha pe complexul de secară foarte bun. În cazul producției de grâu ridicate (peste 6 t / ha), aceste doze trebuie crescute cu 10-15%. Doze prea mari de azot reduc precizia cerealelor și extractivitatea malțului. O bună aprovizionare cu plante cu fosfor împiedică depunerea acestora, le accelerează dezvoltarea, influențând pozitiv valoarea de fabricare a boabelor și, în special, extractivitatea malțului. Potasiul reduce sensibilitatea plantelor la boli și promovează o mai bună umplere a cerealelor. Apoi, conținutul de proteine ​​scade și cantitatea de carbohidrați din bobul de orz crește, ceea ce îmbunătățește precizia cerealelor, extractivitatea malțului și numărul Kolbach. Îngrășămintele cu fosfor-potasiu trebuie semănate înainte de araturile de iarnă, iar îngrășămintele cu azot înainte de semănatul orzului. Dozele recomandate de fosfor și potasiu depind de abundența acestor componente în sol și de mărimea randamentului preconizat. Cu conținutul lor foarte scăzut în sol, dozele recomandate pe ha sunt: ​​60-80 kg P 2 O 5 și 75-100 kg K 2 O; cu un conținut scăzut de ingrediente: 45-65 kg P 2 O 5 și 65-80 kg K 2 O; cu conținutul lor mediu: 35-50 kg P2O5 și 45-70 K 2 O; și cu conținutul lor ridicat: 20-35 kg P 2 O 5 și 25-35 kg K 2 O. Limitele superioare ale intervalelor trebuie luate în considerare atunci când se așteaptă randamente mari.

Tehnologii de fertilizare foliara a orzului: Ținând cont de așteptările diverse ale fermierilor în domeniul nutriției culturilor, am pregătit trei propuneri complete de fertilizare foliară. Următoarele tehnologii au fost pregătite ca răspuns la aceste așteptări, pentru a optimiza nutriția culturilor și sunt ilustrative. Dacă aveți întrebări cu privire la detaliile tehnologiei și ajustarea dozajului individual al produselor indicate, vă rugăm să contactați echipa noastră.


Tehnologia de platină


Tehnologia de aur


Tehnologia de argint


Recoltarea orzului Recoltarea orzului se face cu combina reglată pentru această plantă. Recoltarea începe la coacerea deplină, când umiditatea boabelor este sub 16 – 17%. Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi datorită ruperii spicelor şi a scuturării boabelor. Orzul pentru malţ nu se recoltează la umiditate mai ridicată de 15%, deoarece numai astfel se asigură o mare capacitate germinativă a boabelor. Cu toate acestea, dacă recoltatul se face, totuşi la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora până la umiditatea de păstrare (14%). Orzul de toamnă se coace cu 7 – 10 zile înaintea grâului. El trece foarte repede în „răscoacere”, aşa încât pericolul pierderilor, dacă se întârzie recoltarea, este mai mare decât la grâu.


3 afișări

Postări recente

Afișează-le pe toate

Porumb

Fasole

Grâu