Nucul are importanţă economică şi socială deosebită atât prin valoarea alimentară a fructelor sale cât şi prin calitatea superioară a lemnului şi a celorlalte organe ale pomului (frunze, scoarţă, lăstari), utilizate în industria chimică, farmaceutică, ca specie decorativă sau eco-ameliorativă.
Ca fertilizarea să fie eficientă trebuie să se ţină cont de particularităţile sistemului radicular. Datorită sistemului radicular foarte dezvoltat, cantitatea de substanţe minerale extrase din sol este foarte mare, cantitate care trebuie să susţină atât creşterea şi dezvoltarea pomilor cât şi recolta
Cercetările au evidenţiat că la fiecare recoltă se îndepartează din sol o mare cantitate de azot, fosfor şi potasiu, sărăcind în timp solul, raportul aproximativ între macroelementele principale – N, P, K – extrase prin recoltă fiind de 6:1:1,5. Aşadar, elementul predominant în fertilizarea nucului trebuie să fie azotul. Pentru determinarea stării de nutriţie a pomilor se utilizează diagnoza foliară, evidenţiind eventualele deficienţe minerale (carenţe) sau toxicitatea. Carenţa de azot apare primăvara şi se manifestă prin frunze clorozate, subţiri, lăstari scurţi şi subţiri, cu foliaj atipic care îmbătrâneşte prematur şi se scutură de timpuriu. Carenţa în potasiu apare la începutul şi mijlocul verii şi se manifestă pe frunze prin decolorarea acestora, iar marginile se ondulează şi se rasfrâng în sus. Afectate sunt în special frunzele din zona mijlocie a lăstarilor. Carenţa în zinc apare în special pe solurile nisipoase sau fertilizate excesiv cu gunoi de grajd. Pomii rămân mici, cu aspect de tufă, dezmuguresc cu întârziere, formând frunze mici, clorozate, cu margini ondulate. Carenţa în zinc determină o sensibilizare la bolile specifice nucului. Simptomele pot apărea individualizat sau pot cuprinde pomul în totalitate, afectând partea superioară a coroanei. Zincul este direct responsabil de calitatea recoltei (nucilor), fiind implicat în sinteza şi funcţionarea multor enzime şi fitohormoni.
Aşa cum am arătat, cerinţa pentru azot este foarte ridicată, la 5.000 kg nuci/ha, eliminându-se din sol circa 41 kg N. Azotul se recomandă să fie aplicat fracţionat, în 2-3 reprize, astfel:
– 1/3 la prima trecere, la reluarea vegetaţiei în primăvară, între dezmugurit şi înflorit;
– 1/3 la a doua trecere, înainte de recoltat;
– 1/3 la ultima trecere, toamna, pentru stocarea acestuia în coroană, ramuri şi rădăcini.
În cazul plantaţiilor tinere care nu au intrat pe rod, schema de fertilizare cu azot ţine cont de vârsta pomilor şi de densitatea plantaţiei, conform tabelului:
Vârsta plantaţiei | Soiuri cu fructificare terminală (160 pomi/ha) | Soiuri cu fructificare laterală (320 pomi/ha) |
1 an | 10 kg/ha | 20 kg/ha |
2 ani | 20 kg/ha | 40 kg/ha |
3 ani | 30 kg/ha | 60 kg/ha |
4 ani | 40 kg/ha | 60 kg/ha + 20 kg/1T nuci uscate |
5 ani | 50 kg/ha | |
6 ani | 60 kg/ha | |
> 7 ani | 60 kg/ha + 20 kg/1T nuci uscate | |
Însă, o fertilizare echilibrată trebuie să aibă în vedere şi acoperirea necesarului în fosfor, potasiu, dar şi microelemente indispensabile creşterii şi dezvoltării pomilor.
Fertilizarea cu fosfor presupune aplicarea de 40-60 kg/ha/an P2O5, în plantaţiile aflate în plină producţie (începând cu anul 5-6).
Aplicarea potasiului trebuie să ţină cont de conţinutul solurilor în acest element. Exportul de K din sol poate reprezenta până la 200 kg/ha de K2O. În funcţie de tipul de sol, trebuie aplicată o cantitate de aproximativ 100 kg K2O/ha/an + 15 kg K2O/1T de nuci proaspete.
Dintre microelementele, un rol esenţial în echilibrul nutriţional al nucului îl au zincul, borul şi cuprul, aplicate atât la sol cât şi prin stropiri foliare.
FAZA | Scopul aplicarii | Denumirea produselor | Doza [kg-l/ha] |
Dupa inceputul vegetației | Stimulează dezvoltarea mugurilor florali și crește rezistența la înghețul de primăvară. | Sulfat de magneziu (MgO-16%, SO3-32%) Ekolist mono Cynk | 3 1 |
Înainte de înflorire | Polenizare îmbunătățită și, prin urmare, stabilirea fructelor | Ekolist mono Bor | 1 |
După înflorire | Reducerea vărsării de fructe în prima perioadă după punere | MAXIMUS Extra P (N 12+P 50+K 6) Sulfat de Potasiu ( K2O-52%, SO3-18%) MAXIMUS AminoMicro Universal Ekolist mono Cynk | 2 1 0,5 0,5 |
Începutul creșterii fructelor | Intensificarea creșterii fructelor, îmbunătățirea indicatorilor de calitate, limitarea apariției bolilor fiziologice asociate deficitului de calciu, creșterea rezistenței plantelor la boli datorate prezenței cuprului. | CALCIU EKOLIST CU MICROELEMENTE EKOLIST mono Mangan Ekolist mono Cynk Ekolist mono cupru MOLIBDEN EKOLIST | 6 1 0,5 0,5 0,2 – 0,4 |
Creșterea fructelor | Creșterea greutății fructelor, îmbunătățirea indicilor de calitatea a fructelor | MAXIMUS Extra P (N 12+P 50+K 6) Sulfat de magneziu (MgO-16%, SO3-32%) Sulfat de Potasiu ( K2O-52%, SO3-18%) Ekolist mono Bor Ekolist mono Cynk | 1 2 1
0,5 0,5 |
Începutul coacerii fructelor | Îmbunătățirea calității fructelor | MAXIMUS Extra P (N 12+P 50+K 6) Sulfat de Potasiu ( K2O-52%, SO3-18%) | 2 1 |
După recoltarea roadei | Pregătirea copacilor pentru iarnă | Ekolist mono Cynk Ekolist mono Bor Sulfat de magneziu (MgO-16%, SO3-32%) | 1 1 2 |
